In lungile calatorii din America de Nord la Constantinopol, vikingii au jefuit, au cucerit si au stapanit foarte multe pamanturi, ei fiind niste marinara razboinici nordici.

Ei au plecat din Scandinavia sub imboldul de a gasi pamanturi nefolosite, iar in 874 s-au stabilit in Islanda. In 981, un conducator viking celebru, Eric cel Rosu, a descoperit Groenlanda si a intemeiat o colonie ce a rezistat pana in secolul XV.

Au reusit sa invadeze Marea Britanie, traversat Atlanticul si Mare Nordului, ajungand si in Marea Mediterana sau pe marile fluvii pana in Bagdad, Constantinopol si Rusia.

Ceea ce ii facea sa fie infricosatori era faptul ca vikingii veneau pe apa, parcurgand distante foarte mari fara nicio problema si soseau pe neasteptate. Erau luptatori de temut, fiind celebri pentru accesele lor de furie, iar un alt aspect important este faptul ca vikingii erau pagani. Tocmai de aceea, principalele tinte ale lor erau manastirile si bisericile, pentru bogatiile lor.

Datorita priceperii cu care vikingii stapaneau fluviile, niciun loc nu parea sigur. De exemplu, in 840, vikingii si-au facut aparitia la gura fluviului Sena, iar orasele au fost asediate (Nantes, Paris, Orleans).

Principala arma a unui razboinic viking era un topor urias; alte arme erau sabiile scurte si lungi, sulita si arcul. Vikingii au creat corabia lunga cu chila, cu o carena solida, pentru lungile lor calatorii pe mare.

Dupa atacuri repetate, jefuitorii revenind an de an si ocupand tot mai mult din teritoriu, acestia s-au contopit cu populatia locala.

 

Vikingii aveau o cultura proprie, care cuprindea talente artistice impresionante, un dar pentru intocmirea legilor si comertului si nu in ultimul rand o religie distinct, patronata de o multitudine de zei, in frunte cu Odin.

SHARE
Previous articleConducatori ai Italiei
Next article17 septembrie

NO COMMENTS

LEAVE A REPLY